Vrei să citești gratis o poveste cu mâțe? Atunci ia-l pe „Zaurel face aventură” din librăria online preferată 📚 Ebook gratuit: descarcă „Zaurel face aventură” de pe Kobo 📚 Ebook gratuit: descarcă „Zaurel face aventură” de pe iBooks Aceasta este o carte pe care Lewis Carroll n-ar fi scris-o nici picat cu ceară. Dar cineva trebuia totuși s-o facă.   Singurul ebook gratuit cu pisici care are un Zaurel Motanul Zaurel se crede ...

Înainte să fie o carte gratuită cu pisici, a fost așa:    Pe vremuri, în orașul de partea cealaltă a zidului, Raznastan, soarele era atât de șmecher încât purta ochelari de soare, zeița șefă bea cacao cu lapte în fiecare dimineață împreună cu băiatul care aducea ziarele, iar mâncarea se repezea la gura oamenilor ca disperata. Cu toate acestea, motanii din Raznastan nu erau deloc mai cu moț. Și în niciun caz nu dădeau cu foc. Dădeau cu coa...

Dacă aș fi ales ca mijloc de transport, în locul motocicletei decupate din hîrtie, un cal, cartea absurdă și nesimțit de discordiană cu care am debutat în 2015 s-ar fi numit „Tîgîdîm-tîgîdîm”. Și-ar fi dat cam aiurea în numărul special al revistei TIMPUL. Dar așa e numai bine. Citeșt fragmentul din Vrum-Vrum care și-a făcut loc cu cornițele în revista Timpul.

Câteva lucruri despre Vrum-vrum, romanul discordian, nesimțit de absurd, cu care am debutat în 2015: Poeteski și-a pierdut inspirația și cere ajutor Clarei B., posesoare a unor superputeri utile uneori, alteori nu. Clara B., căreia populația din restaurantul „Piua!” i se adresează cu apelativul „Cea Mai Bună”, iar apropiații îi spun simplu, „Bună”, poate folosi, de exemplu, fără jenă, orice sistem de credințe i se pare potrivit la un moment da...

Metodă de citit cărțile lui Haruki Murakami
Din bibliotecă/ septembrie 11, 2017

Când citești cărțile lui Haruki Murakami trebuie să-ți dozezi atent paginile, altfel ți se înfierbîntă creierul de la ghicitori, simboluri și pisici vorbărețe, și tâmpești. Am constatat că cea mai bună metodă este să citești puțin, cât încape într-o bucată de douăj de minute, apoi să plescăi satisfăcut cu ochii închiși pînă cînd auzi un țac de la cutia de pepsi light desfăcută în fața frigiderului de cineva dintr-o lume de niciunde. ...

O mulțime de Patti Smith
Din bibliotecă/ octombrie 5, 2016

E a doua oară când Patti Smith mă desfundă. O suspectez că,  după ce-mi scoate dopul de frică dintre sâni, îmi suflă prin pai și prin magie, direct în creier, o substanță care face gândurile gumilastic, și-mi frãmântã visele pânã se transformã în realitate. Sau poate nu face asta, poate e doar o artistă punk-rock cu păr metalic și câteva puteri speciale. Nimic extraordinar, e plină lumea de poeți iluminați care par sã joace bambilici...

Un fragment din cartea Vrum-Vrum în revista Timpul

Dacă aș fi ales ca mijloc de transport, în locul motocicletei decupate din hîrtie, un cal, cartea absurdă și nesimțit de discordiană cu care am debutat în 2015 s-ar fi numit „Tîgîdîm-tîgîdîm”. Și-ar fi dat cam aiurea în numărul special al revistei TIMPUL. Dar așa e numai bine. Citeșt fragmentul din Vrum-Vrum care și-a făcut loc cu cornițele în revista Timpul.

Despre Mințile lui Billy Milligan și tulburarea de identitate disociativă
Din bibliotecă/ decembrie 5, 2015

Am deschis ochii cu sentimentul că se întâmplase ceva foarte, foarte rău. Lângă mine, desfăcută indecent, rămăsese neterminată cartea despre mințile lui Billy Milligan. Speriată că am pierdut o grămadă de timp dormind, m-am spălat pe dinți și mi-am pregătit cafeaua în grabă, apoi am reluat lectura de la faza cu violurile. Ragen, protectorul familiei de 24 de identități, a căror gazdă era tânărul Billy, tocmai se pregătea pentru al tr...

Ravagiile lui Vrum-Vrum prin lume
Vrum-Vrum/ noiembrie 25, 2015

O să dea și-n gropi, o să facă opturi, o să frîneze brusc și-o să rămînă înțepenit pe undeva. C-așa e Vrumul, călătoreț de fel, cu riscurile  și zdruncinăturile aferente. Hai să vedem pe unde s-a plimbat pramatia (click pe poze). 🙂 La începutul începuturilor, când Vrum-vrum încă avea scutece, pe Blogul unei cititoare de cursă lungă a apărut un:   Puțin mai încolo, cînd abia îl scosesem pe Vrum în lume, Alexandra-Georgiana Andrei...

Ce frumos l-am scos în lume pe Vrum-vrum!
Vrum-Vrum/ noiembrie 23, 2015

Neața bre, Ieri și-a turat Vrum-vrum motorașul așa de tare încît era să ia pe sus toți oamenii faini care au venit la Gaudeamus, la evenimentul de lansare și la partea amuzantă în care am semnat și ștampilat cărțile, ca să mă ajute să-l scot în lume. Încă sunt puțin tulburată din cauza supradozei de prieteni direct în venă. Știți ce-ați făcut, de fapt? M-ați îmbătat cu o încredere imposibil de căpătat altfel în mult prea prețuita mea...

Despre Vrum-Vrum
Cărți cu pisici bizare , Vrum-Vrum/ octombrie 5, 2015

Câteva lucruri despre Vrum-vrum, romanul discordian, nesimțit de absurd, cu care am debutat în 2015: Poeteski și-a pierdut inspirația și cere ajutor Clarei B., posesoare a unor superputeri utile uneori, alteori nu. Clara B., căreia populația din restaurantul „Piua!” i se adresează cu apelativul „Cea Mai Bună”, iar apropiații îi spun simplu, „Bună”, poate folosi, de exemplu, fără jenă, orice sistem de credințe i se pare potrivit la un...

Cum s-a născut Vrum-vrum
Vrum-Vrum/ octombrie 5, 2015

După ce l-am terminat pe ‪‎Vrum-vrum‬ și l-am plimbat puțin pe la mall, ne-am despărțit la Poștă. Eu am lăcrimat puțin (că-s băbăloaică), el mi s-a lipit de degete ca să nu-l pun în cutia poștală, dar m-am scuturat și i-am zis „Asfalt uscat, Vrum-vrum!” Apoi m-am dus acasă și am povestit pentru Hyperliteratura cum m-am chinuit să scriu un roman cu picioarele. Strânse sub mine.

Elif Șafak și cele șapte pricini pentru care o îndrăgesc
Din bibliotecă/ martie 10, 2015

Prima pricină încă mă încape la fix, deși o am din copilăria petrecută cu spatele lipit de aragaz, citind Povești nemuritoare. Într-o zi, o gașcă de zmei huligani și vrăjitoare obraznice mi-a aruncat în cap un bulgăre de plămadă. Imaginația a început să mi se umfle, ochii mi s-au aprins și mi-au copt pe dinăuntru cea mai bună pîine din care-am gustat vreodată. De-atunci tot înfulec din povești și nu mă satur, noroc că a venit Elif Șa...

Puterea introvertiților într-o lume care turuie ca o moară stricată
Din bibliotecă/ martie 5, 2015

Mi s-a zis în multe feluri. Mută, inhibată, retrasă, speriată, ciudată, sălbatică, supărată și, favorita mea, tăcsune. Să nu uit de eterna plesneală peste ochi cu imperativul NU mai fi așa!, o propoziție magică de o inutilitate absolută, dar de care puțini părinți se pot dezbăra. Pe scurt, m-am născut cu o amigdală excitabilă care mi-a generat un temperament introvertit, pe fundația căruia mi-am dezvoltat o personalitate caracterizat...