Motherhood

Cu bibica la plajă lângă București – Samskara Beach

Acum vreo două săptămâni mă perpelea o întrebare: unde mergem în weekend la plajă lângă București, cu bibica cea pitică? Era sfârșitul verii și ratasem două programări pentru copil la pașapoarte. Chiar și cu pașaport, tot nu puteam să plecăm din țară pentru o perioadă mai mare de timp, pentru că C. nu mai avea concediu. Colac peste pupăză, bibica are rău de mașină. De când e boddler (baby toddler) am făcut două drumuri cu mașina mai lungi de jumătate de oră cu ea și a vomitat de fiecare dată. Semnele stării de rău au fost diferite în ambele cazuri și n-am reușit să împiedic al doilea giveaway 😑, iar asta m-a cam demoralizat. Cazarea era, la rândul ei, o problemă, pentru că tatăl bibicăi sforăie impresionant de tare. Îmi aminteam când era bibica bibic mic și încercam să-i cânt noaptea Un elefant se legăna între două forn-forn-uri… Nope, never again.

Așa că mi se părea imposibil să ne relaxăm prea curând pe plajă la mare. Apoi am primit recomandare de la pediatru să mergem cu bibica la ortoped (picior plat valg) și să o lăsăm cât mai mult desculță pe diferite tipuri de suprafețe.

Atât mi-a trebuit. După cum vedeam eu lucrurile, era musai să-mi pun bibicul cu tălpicii-n nisip pronto! În aceeași seară căutam pe net o plajă lângă București și am găsit Samskara Beach (fosta Plajă Mare) din Călărași. Avea review-uri foarte bune, pozele înfățișau un peisaj boem, cu căsuțe colorate, pădure și mult nisip fin pe malul Borcei. Prețul pe noapte al unei căsuțe cu baie privată era măricel, dar am zis să fac o nebunie și să închiriez pentru două nopți două căsuțe, una pentru tati și una pentru mami și bibicu’.

Eeeeei, și pentru că urma să plecăm într-o vineri, a doua zi de septembrie, am început să pregătesc bagajele de luni. Am luat cu noi juma’ de casă, așa cum face orice mamă anxioasă prevăzătoare, iar vineri seară am pus bibica-n scaunul auto și-am plecat către Călărași.

Începuse ploaia, iar bibi a privit picăturile și a adormit după zece minute. Am ținut-o de frunte tot drumul că-i cădea capul în piept – nu pusesem scaunul în poziția de somn (e un rearback, iar pentru somn se înfige o pană de înclinare dedesubt), pentru că nu prea se mai întâmplase să adoarmă-n el.

 

Am ajuns lângă un părculeț, un pic mai sus de apă, am parcat mașina și am sunat la recepție. Deja mă panicasem oleacă; niște neni random ne spuseseră că nu mai trece bacul spre plajă. C. era îngrijorat că că nu putem lua mașina cu noi la cazare, cum de-am uitat să-i spun că o să trecem pe malul celălalt cu o bărcuță doar pentru omi, fără mașini?!

Până la urmă a fost ok. Tipa de la recepție a trimis pe cineva cu bărcuța lor să ne culeagă, iar ea a venit cu mașina să ne ia grămada de bagaje, ca să nu ne chinuim să urcăm delușorul de nisip. P-asta mică am ținut-o la piept, în wrap. S-a întristat nițel când am pus bagajele în furgonetă, credea că pleacă pa-pa. “Săracele bagaje“. :))

Bibi terasa casuta Samskara Beach

Vremea a fost călduță vineri seară, până pe la 10, când a început să plouă hotărât. Bibica mea era suprastimulată și nu se odihnise bine în mașină, așa că a fost dificil de tratat cu ea. Nu avea pretenții mari, doar să umble în fundu’ gol. Așa s-a plimbat și printre căsuțe, și pe plajă. Apropo, am fost singurii turiști de la Samskara Beach weekendul ăsta. Nici în cele mai îndrăznețe fantezii de introvertită n-am visat atâta liniște și intimitate pe o plajă. Se auzeau doar muzica, bărcile cu motor și pescărușii. Și vineri, pe la 9 seara, s-a mai auzit bibica urlând black metal style că vrea “debrăcaaaaaaatăăă în apicăăă“.

Bibi în casuta Samskara Beach

 

Ceea ce a și făcut. A fost dragoste la prima vedere. S-a preumblat prin apă ținându-mă de mână și vorbind întruna: “apica prietenoasă, frumoasă, drăguță“. Duminică a prins și valuri, că mai treceau cu viteză bărcuțe. Dar vineri a fost cel mai mișto, pentru că era întuneric beznă și eu mă plimbam cu puradelul în fundu’ gol prin Dunăre, pe o plajă pustie.

Când s-a făcut friguț ne-am retras la căsuțe și ne-am cuibărit în pat, în timp ce afară a început o ploaie care avea să se oprească de tot abia sâmbătă seară. Dacă veneam chitită pe prăjit la soare și bălăcit, sigur îmi părea rău, dar pentru că eram cu pișpirica, ploaia la malul Dunării a fost doar o altă experiență fascinantă.

Sâmbătă am băgat copilul într-o salopetă IELM și cizmulițe de ploaie, apoi am explorat puțin pădurea alăturată și ne-am jucat cu cățeii (la cazare erau trei cățeluși pufoși și prietenoși care tot veneau în vizită pe la noi). Pe la prânz am trecut iar cu bărcuța celor de la Samskara pe celălalt mal și ne-am dus în oraș să luăm pizza, am fost prin Lidl și ne-am uitat cu jind la Pepco-ul alăturat. Bibi era deja obosită și n-am vrut să risc un meltdown în magazin, așa că am plecat repejor spre cazare. Am înfulecat toți trei pizza și ne-am băgat la somnic – unde prin „ne-am băgat” se înțelege că „s-a băgat” bibica, iar eu am păzit-o, cu țiți pe poziții.

Era deja întuneric când s-a trezit, așa că pe la miezul nopții bântuiam toți trei pe aleile dintre căsuțe și ne jucam cu pinguinul Apolodooooor, noul ei prietenaș. E înnebunită după Cartea cu Apolodor, cred că îi plac rimele și ritmul versurilor, pentru că ascultă cuminte aproape toată cartea. Cum și eu sunt mare iubitoare de Gellu Naum, îți dai seama cum se umflă pipota-n mine de mulțumire.

 

Duminică am profitat de micul loc de joacă de la cazare, cu tobogan, leagăne și perete de cățărat, apoi am sărit în trambulină. Aveam la noi și costumul de baie cu mâneci, craci și protecție UV, dar bibi îl refuzase hotărâtă. Așa că am înmuiat-o în loțiune de protecție solară și i-am ținut umbră cu propriul meu corp, care abia aștepta să prindă oleacă de culoare.

 

Bibi la plaja langa Bucuresti

Ne-am bălăcit – era foarte caldă apa, deși plouase în ziua precedentă și fusese friguț tare. Mi-a plăcut că erau dușuri pe plajă și ne-am putut spăla înainte să plecăm spre casă (am dat check-out pe la 12 și am plecat pe la 4). Drumul înapoi a fost scurt și liniștit. Am citit cu bibica din nou cartea cu pisicile care se bat pe un cârnat, apoi a adormit. Aproape am regretat că a fost atât de cuminte călătoria asta :))

 

Mă gândeam că am ratat o vară întreagă aiurea doar pentru că mi-era mie teamă, dar realitatea e că în spatele aventurii noastre aproape perfecte de la Samskara au stat vreo patru zile de planificat detalii și făcut meticulos bagaje. De asemenea, am plecat la drum în preajma orei de somn a bibicăi, ca să adoarmă în mașină. Dacă nu dormea, opream sigur de câteva ori pentru “țițicăăă”. Că uite, am fost după aia la Dino Park, pe Kiseleff, drum de jumătate de oră cu puradela trează, și am vorbit ca radioul tot timpul, iar la întoarcere m-am urcat pe banchetă ca să-i dau țiți teroristei. E greu tare cu țâțele astea mici, mă țin de scaunul din dreapta și mă sprijin cu capul de tavan ca să ajungă bibi la ele. Iar mi-i ciudă că n-am țâțe mari, doar ce le-aș fi scos din bluză și i le-aș fi întins. Oh, well.

Mai e și factorul vârstă de luat în calcul, pentru că acum înțelege de ce trebuie să stea în scaun și să montăm centurile și nu se mai supără pe ele. Ba chiar mă ceartă dacă nu îmi pun și eu centura.

Să mai zic, pe scurt, câte ceva despre această plajă de lângă București, vorba vine lângă, că faci, totuși, o oră juma’ până acolo. E foarte aproape, oricum. Te poți caza ori la căsuțele cu baie privată, ori la colibe, și folosești toaletele comune. E mic spațiul în interiorul căsuțelor (în colibe e și mai înghesuială, cam ca la cort), însă e aranjat frumos și e curat. Nu există televizoare, dar la căsuță ai verandă cu buturugi și scaune, șezi acolo și te uiți în zare. Poți mânca sau bea ceva de la restaurantul lor. Noi am luat doar sendvișuri într-o dimineață – babane, gustoase – că am venit cu mâncare de-acasă și am păstrat-o în frigiderul pus la dispoziție de Samskara. Omii de acolo au fost de treabă, iar seara, chiar dacă plecau angajații de peste zi la casele lor, rămânea cineva în schimbul de noapte pe insulă. Ce să zic, eu n-am simțit că-mi lipsește ceva, chiar și cu copil mic de schimbat, spălat și hrănit, deci îndrăznesc să spun că Samskara Beach e foarte ok pentru două, trei nopți.

Nouă ne-a plăcut că Samskara e o plajă aproape de București, lângă pădure, că e kid friendly și neaglomerată (am înțeles că aici ai loc să respiri și în miezul verii). Se aude tărișor muzica în boxele de pe plajă, dar nu e deranjantă și, după o vreme, pur și simplu am ignorat-o. All in all, a fost bine, mai venim aici în weekend cu bibica.

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.