Obișnuiam cândva să folosesc micul ritual de purificare cu pentagramă când se-mpuțea treaba. Singura problemă era că mă lua cu pipi când intram în cercul magic. Din păcate, nu puteam ieși pur și simplu. Trebuia să deschid o ușă imaginară, zvârcolind prin aer un bețișor parfumat, apoi s-o închid. Dura prea mult și arătam ciudat. Nu că m-ar fi văzut cineva, doar zic și eu că-n viață ajungi să faci o grămadă de lucruri și despre unele chiar vrei să vorbești. Rockozaur e Cristina Frîncu, adică eu, asta din poză. Îmi amintesc vag că la cinci ani am scris lăbărțat un roman de trei, patru sau cinci pagini, cu niște…